Dex avar

AVÁR¹, -Ă, avari, -e adj., s. m. și f. (Om) zgârcit. – Din fr. avare, lat. avarus.

AVÁR², -Ă, avari, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană făcând parte dintr-o populație turcică așezată în Câmpia Panoniei în timpul marilor migrațiuni ale popoarelor de la începutul evului mediu. 2. Adj. Care aparține avarilor (1), privitor la avari. – Din fr. Avares, lat. Avarus.

AVÁR, -Ă s.m. și f. Zgârcit. [< fr. avare, it. avaro, lat. avarus – lacom].

AVÁR, -Ă adj., s. m. f. (om) zgârcit, calic. (< fr. avare, lat. avarus)

AVÁR¹, -Ă, avari, -e adj., (Adesea substantivat) Care nu dă din al său; lipsit de generozitate; zgârcit. – Fr. avare (lat. lit. avarus).

AVÁR², -Ă, avari, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană făcând parte dintr-o populație mongolă care s-a așezat în Europa în timpul marilor migrațiuni de la începutul evului mediu. 2. Adj. Care aparține avarilor (1), privitor la avari. – Fr. Avares (lat. lit. Avarus).

AVÁR s., adj. v. zgârcit.

Avar ≠ cheltuitor, darnic, galant, galantom, generos, mărinimos, risipitor, prodig

avár adj. m., s. m., pl. avári; f. sg. aváră, pl. aváre

avár, -ă adj. și s. (lat. avarus). Zgîrcit, care adună banĭ și nu se îndură să-ĭ cheltuĭască chear [!] dacă are nevoĭe.

AVÁR ~ă (~i, ~e) și substantival Care face economii exagerate; zgârcit; calic. /<fr. avare, lat. avarus

AVÁR², -Ă, (‹ fr. {i}) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație turcică din stepele Asiei Centrale așezată în timpul marii migrațiuni a popoarelor în Cîmpia Panonică, unde a creat un stat (568-796), distrus de franci și bulgari; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. 2. Adj. Care aparține a. (1), privitor la a. ♦ (Substantivat, f.) Limbă din familia altaică, vorbită de avari.