AVRÁMĂ, avrame, s. f. (Reg.) Varietate de prune. – Din ngr. avrámilo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AVRÁMĂ, avrame, s. f. (Reg.) Varietate de prune. – Ngr. avramilon.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
avrámă s. f. (sil. -vra-), g.-d. art. avrámei; pl. avráme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
avrámă f., pl. e (ngr. avrámilon, pl. -la, d. vgr. brábylon, prună sălbatică, pin [!] etim. pop., după numele luĭ Avram. Cp. și cu rus. avrán, centauree. V. scoroambă). Est. Un fel de prună sferică galbena [!] maĭ mare de cît corcodușa și al căreĭ sîmbure se desprinde ușor de mez [!]. V. ringlotă, goldană.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink