AZOTEMÍE s. f. 1. Cantitatea de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.) 2. (Med.) Creștere anormală a cantității de uree din sânge. – Din fr. azotémie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AZOTEMÍE s.f. Prezența în sânge a compușilor azotați (uree, acid uric etc.) [< fr. azotémie, cf. fr. azote – azot, gr. haima – sânge].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AZOTEMÍE s. f. prezența în sânge a produșilor azotați degradați. (< fr. azotémie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
azotemíe s. f. (sil. mf. -zot-), art. azotemía, g.-d. azotemíi, art. azotemíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink