Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BĂRBIÉR, bărbieri, s. m. Frizer. ♦ Fig. (Fam.) Om mincinos, lăudăros. [Pr.: -bi-er] – Din ngr. barbéris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂRBIÉR s.m. Frizer. [< it. barbieri].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BĂRBIÉR s. n. frizer. (< it. barbiere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BĂRBIÉR, bărbieri, s. m. Frizer. ◊ Compus: (înv.) bărbier-bașa = bărbierul curții domnești. [Pr.: -bi-er] – Ngr. barbéris (<it.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂRBIÉR s. v. frizer.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bărbiér (bărbiéri), s. m. – Frizer. – Mr. barber, birber, megl. birber. It. barbiere, probabil prin intermediul ngr. μπαρμπέρις (sec. XVII). Cf. tc. berber (› mr., megl. birber), bg. berberin.Der. bărbiereasă, s. f. (nevastă de bărbier); bărbieresc, adj. (de bărbier); bărbieri, vb. (a rade barba; în arg., a minți, a scorni brașoave); bărbierie, s. f. (frizerie; în arg., brașoavă, minciună).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
bărbiér s. m. (sil. -bi-er), pl. bărbiéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bărbiér m. (it. barbiere, de unde și ngr. barbéris; fr. barbier). Cel ce rade barba și tunde păru. Fig. Mare lăudăros, mare palavragiŭ. – Barb. coafor saŭ frizer.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BĂRBIÉR ~i m. Persoană specializată în bărbierit, tuns și ondulat părul; frizer. [Sil. -bi-er] /<ngr. barbéris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)