Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: bașca , bașcă (substantiv feminin)   
BÁȘCA, adv., prep. (Pop. și fam.) 1. Despărțit, deosebit, separat; în chip deosebit, în alt mod. 2. Prep. (În) afară de..., exceptând, nepunând la socoteală... – Din tc. bașka.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BÁȘCA1 adv. 1. Despărțit, deosebit, separat. Pensia e bașca, o am după legea a veche (CARAGIALE). 2. În chip deosebit; altfel. Una vorbim și bașca ne înțelegem (CARAGIALE). – Tc. bașka.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BÁȘCA2 prep. (În) afară de..., nepunând la socoteală... La curte tot am ajuns ca o sută cincizeci de rumîni, bașca muierile (STANCU). – Tc. bașka.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BÁȘCA adv. v. aparte, deosebit, separat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
báșca adv. – În afară de, exceptînd. – Megl. bașcă. Tc. bașka (Roesler 590; Șeineanu, II, 40; Lokotsch 263); cf. alb. baškë „împreună”, bg. baška „separat”. -Der. bășcălui, bășcăși, bășcui, vb. (a despărți, a da la o parte).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
báșca adv., prep.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
báșca și bașcá prep. (turc. bašká, separat, altfel. V. bălcăluĭesc). Pop. Afară de, plus: bașca via saŭ bașca de vie. Adv. Altfel: una vorbim, bașca ne’nțelegem. V. bez.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BÁȘCĂ, băști, s. f. 1. (Înv. și reg.) Beci. 2. (Înv.) Ridicătură de pământ întărită care proteja o fortificație în afara zidurilor ei; redută. [Var.: báștă s. f.] – Din pol. baszta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BÁȘCĂ, băști, s. f. (Înv. și reg.) Beci, subsol. – Pol. baszta.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BÁȘCĂ s. v. beci, pivniță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
báșcă s. f., g.-d. art. băștii; pl. băști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
báșcă f. pl. băștĭ (din băștĭ, pl. luĭ baștă, după bumașcă, -ăștĭ). Est. Subsol de casă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)