BACKGROUND, backgrounduri, s. n. 1. (Englezism) Fundal. 2. Fond sonor al unei partituri solistice în jaz. 3. Tehnică de filmare la care fundalul este obținut prin retroproiecție. [Pr.: bécgraund] – Din engl. background.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BACKGROUND s.n. 1. (Muz.) Fundal sonor, acompaniament orchestral (de corzi, de suflători etc.) peste care se derulează o parte solistică. 2. (Cinem.) Tehnică de filmare, la care o proiecție formează fondul decorativ. [Pron. béc-graund. / < engl. background].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BACKGROUND BÉCGRAUND/ s. n. 1. fundal sonor (melodic, armonic, ritmic) care susține și completează partea solistică, instrumentală sau vocală. 2. tehnică de filmare la care o proiecție formează fondul decorativ. (< engl. background)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
background (angl.) [pron. bécgraŭnd] (back-ground) s. n., pl. backgrounduri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink