BALIST(O)- elem. „mișcare, oscilație”, „azvârlire”. (< fr. balist/o/-, cf. lat. balista)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BALÍSTĂ, baliste, s. f. Mașină de război folosită în antichitate la aruncarea de bolovani, de butuci etc. asupra (obiectivelor) dușmanului. – Din lat. ballista, it. balista, fr. baliste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BALÍSTĂ ~e f. (în antichitate) Mașină de război pentru aruncarea de bolovani, sulițe, proiectile etc. asupra dușmanului; catapultă. /<lat. ballista, fr. baliste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BALÍSTĂ s.f. Mașină de război antică, folosită de romani pentru lansarea de sulițe sau de bolovani.[< lat., it. balista].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BALÍSTĂ s. f. mașină de război antică, la romani, pentru lansarea de sulițe sau de bolovani; balestră (1); (< lat. balista, fr. baliste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BALÍSTĂ s. (IST., MIL.) catapultă. (~ era folosită de romani.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
balístă (balíste), s. f. – Mașină de război cu care se aruncau bolovani. Lat. ballista (sec. XVIII). – Der. balistic, adj.; balistică, s. f. (formate pe bază fr.).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
balístă s. f., pl. balíste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
balístă f., pl. e (lat. balista și ballista, d. vgr. bállo, arunc. V. parabolă). Mașină cu care ceĭ vechĭ aruncaŭ pietre și alte lucrurĭ la asediŭ și care împlinea rolu tunuluĭ de azĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink