Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: bancruta (verb) , bancrută (substantiv feminin)   
BANCRUTÁ, bancrutez, vb. I. Intranz. A da faliment. – Din germ. bankrottieren.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BANCRUTÁ vb. I. intr. A da faliment. [Cf. germ. bankrottieren].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BANCRUTÁ vb. intr. a da faliment. (< germ. bankrottieren)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
bancrutá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 bancruteáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
BANCRUTÁ vb. v. falimenta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bancrutá vb. (sil. mf. banc-), ind. prez. 1 sg. bancrutéz, 3 sg. și pl. bancruteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BANCRÚTĂ, bancrute, s. f. Faliment însoțit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor; crah. – Din fr. banqueroute.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BANCRUTÁ ~éz intranz. A suferi o bancrută; a da faliment. [Sil. banc-ru-] /<germ. bankrottieren
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BANCRÚTĂ ~e f. ec. Stare a unui debitor care nu-și poate plăti datoriile sau nu-și poate respecta angajamentele; faliment. ~ simplă. ◊ ~ frauduloasă bancrută datorată unei gestionări incorecte. [Sil. banc-ru-] /<fr. banqueroute, germ. Bankrotte
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BANCRÚTĂ s.f. Situație a unui comerciant falit, vinovat de rea administrare sau de fraudă; faliment. [< fr. banqueroute, cf. germ. Bankrott, it. bancarotta < banco – bancă, rotto – rupt].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BANCRÚTĂ s. f. situație a unui comerciant falit, vinovat de rea administrare sau de fraudă; faliment. (< fr. banqueroute, it. bancarotta)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BANCRÚTĂ, bancrute, s. f. (În orânduirea capitalistă) Situație a unui comerciant falit, care s-a făcut vinovat de rea administrație sau de fraudă în dauna creditorilor. – Fr. banqueroute.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bancrútă s. f., g.-d. art. bancrútei; pl. bancrúte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
BANCRÚTĂ s. v. faliment.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bancrútă s. f. (sil. mf. banc-), pl. bancrúte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bancrútă f., pl. e (fr. banqueroute, d. it. bancarotti, „bancă ruptă”, faliment). Faliment.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)