Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BANDÚRĂ1, bandure, s. f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă și aspră. ♦ Epitet pentru o femeie destrăbălată, cu purtări urâte. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BANDÚRĂ2, banduri, s. f. Instrument muzical popular ucrainean ca o chitară cu gâtul scurt, prevăzut cu 8 până la 24 de coarde. – Din ucr. bandura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BANDÚRĂ s.f. Instrument muzical ucrainean de formă ovală, cu o tastieră scurtă și cu 8 până la 24 de coarde. [< rus. bandur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BANDÚRĂ s. f. instrument muzical ucrainean cu coarde ciupite, în formă ovală, și cu o tastieră scurtă. (< rus., ucr. bandura)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BANDÚRĂ1, bandure, s. f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă și aspră.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BANDÚRĂ2, banduri, s. f. Instrument muzical ucrainean cu 8 până la 24 de coarde. – Ucr. bandura.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BÁNDURĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bándură (cârpă) s. f., g.-d. art bándurei; pl. bándure
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bandúră (instrument muzical) s. f., g.-d. art. bandúrii; pl. bandúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BANDÚRĂ ~i f. Instrument muzical popular ucrainean, prevăzut cu coarde care emit sunete prin ciupire. /<ucr. bandura
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)