BARAGLÁDINĂ, baragladine, s. f. (Depr.) Țigan. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
baragládină s. f. (sil. -gla-), g.-d. art. baragládinei; pl. baragládine
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
baragládină f., pl. e (cp. cu Baroĭ, Țigan, și vsl. gladenŭ, flămînd). Epitet ironic unui Țigan orĭ uneĭ Țigance.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink