Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: baricada (verb tranzitiv) , baricadă (substantiv feminin)   
BARICÁDĂ, baricade, s. f. Întăritură amenajată dintr-o aglomerare de materiale diferite (vehicule, arbori, saci cu nisip, bolovani etc.) pentru întreruperea circulației sau pentru apărare, de obicei în timpul luptelor de stradă. ◊ Expr. A fi de cealaltă parte a baricadei = a fi în tabăra opusă. A muri pe baricade = a muri luptând pentru o idee. A fi pe baricadă = a fi la datorie, a fi combativ. – Din fr. barricade.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BARICÁDĂ s.f. Întăritură făcută din diferite materiale sau lucruri, cu scopul de a feri pe cei atacați de loviturile atacatorilor în timpul unor lupte de stradă, într-o revoluție etc. ◊ A muri pe baricadă = a lupta consecvent, până la capăt, pentru o idee. [< fr. barricade, cf. it. barricata].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BARICÁDĂ s. f. 1. întăritură din diferite materiale sau lucruri, cu scopul de a feri pe cei atacați de loviturile atacatorilor. 2. (fig.) piedică, obstacol. (< fr. barricade)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BARICÁDĂ, baricade, s. f. Întăritură improvizată (dintr-o aglomerare de materiale diferite), care servește la întreruperea comunicației pe o anumită arteră sau ca apărare, în timpul luptelor de stradă. ◊ Expr. A muri pe baricadă = a lupta consecvent pentru o idee, până la capătul puterilor sau al vieții. A fi de cealaltă parte a baricadei = a fi în tabăra opusă. – Fr. barricade.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
baricádă s. f., g.-d. art. baricádei; pl. baricáde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
baricádă f., pl. e (fr. barricade, d. it. barricata). Întăritură făcută din căruțe, pietre din pavaj, lanțurĭ, grinzĭ ș.a. ca să opreștĭ trecerea unuĭ dușman pe o stradă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieșire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). – Din fr. barricader.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BARICADÁ ~éz tranz. (căi de acces) A închide, ridicând o baricadă. ~ o poartă. /<fr. barricader
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE BARICADÁ mă ~éz intranz. A se adăposti în dosul unei baricade. /<fr. barricader
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BARICÁDĂ ~e f. Întăritură improvizată prin îngrămădire de materiale și obiecte diverse, pentru a se pune la adăpost în timpul luptelor de stradă, al unei insurecții etc. ◊ A fi de cealaltă parte a ~ei a fi în tabăra opusă. A muri pe ~ a muri, luptând până la capăt pentru o idee. [G.-D. baricadei] /<fr. barricade
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BARICADÁ vb. I. tr., refl. A (se) închide ca o baricadă. [< fr. barricader].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BARICADÁ vb. tr., refl. a (se) închide cu o baricadă. ◊ (p. ext.) a (se) închide ferm, categoric. (< fr. barricader)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o ieșire, un drum etc. ♦ Refl. A se pune la adăpost în dosul unei baricade. – Fr. barricader.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
baricadá vb., ind. prez. 1 sg. baricadéz, 3 sg. și pl. baricadeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
baricadéz v. tr. (fr. barricader). Barez pin baricade; a baricada o stradă, o ușă. V. refl. Mă fortific pin baricade. Fig. Mă închid ca să nu văd pe nimenĭ. V. zăstesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)