Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BARIÉRĂ, bariere, s. f. 1. Bară mobilă care arată că trecerea peste o șosea, peste o linie ferată etc. este oprită temporar; p. ext. loc unde se întretaie o șosea cu o linie ferată. ♦ Fig. Obstacol, piedică în calea realizării unui lucru. ◊ Barieră socială = situație prin care este denumit în sociologic elementul care face dificil sau chiar imposibil accesul dintr-o grupare socială ierarhic inferioară într-o grupare socială superioară. Barieră luminoasă = fascicul luminos folosit pentru comanda unui fotoreleu, în scopul semnalizării prezenței corpurilor străine într-o anumită zonă. 2. Punct de intrare în oraș, unde se încasau altădată taxele pentru mărfurile aduse spre vânzare; p. ext. periferie. [Pr.: -ri-e-]. – Din fr. barrière.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BARIÉRĂ s.f. 1. Închidere a unui drum cu o bară mobilă de lemn; bară cu care se face închiderea unui drum etc.; (p. ext.) întretăierea dintre o șosea și o linie de cale ferată. 2. Linie de plecare (la cursele de cai): start. 3. Loc de intrare într-un oraș, unde odinioară se încasau taxele pe mărfurile aduse spre vânzare. [Pron. -ri-e-. / < fr. barrière].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BARIÉRĂ s. f. 1. loc de intrare într-un oraș unde, în trecut, se încasau taxele pe mărfurile aduse spre vânzare. 2. bară mobilă pentru a închide temporar trecerea peste o cale ferată sau șosea; (p. ext.) loc de întretăiere a unei căi ferate cu o șosea. 3. element constructiv sau dispozitiv pentru evitarea ori reglementarea schimbului de umiditate, căldură etc. 4. linie de plecare (la cursele de cai); start. 5. stare marcând limitele posibilităților fizice sau psihologice (ale unui sportiv). (< fr. barrière)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BARIÉRĂ, bariere, s. f. 1. Bară mobilă cu care se oprește temporar trecerea peste o șosea, peste o linie ferată etc.; p. ext. loc unde se întretaie o șosea cu o linie ferată. ♦ Dispozitiv de siguranță a circulației într-o mină. ♦ Fig. Obstacol, piedică. 2. Loc pe unde se intră în oraș și unde se încasau altădată taxele pentru mărfurile care se aduceau spre vânzare; p. ext. periferie. [Pr.: -ri-e-]. – Fr. barrière.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BARIÉRĂ s. 1. (reg.) rampă, (Mold. și Bucov.) rohatcă, (înv.) slon, (înv., în Munt.) strajă. (~ la intrarea într-un oraș.) 2. v. margine.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BARIÉRĂ s. v. dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, piedică, stavilă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bariéră (bariére), s. f.1. Bară mobilă care indică trecerea oprită. – 2. Birou de impozite. Fr. barrière. Cel de al doilea sens nu mai este uzual, o dată cu desființarea impozitelor, în 1903.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
bariéră s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. bariérei; pl. bariére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bariéră f., pl. e (fr. barriére, d. barre, bară). Prăjină orizontală pusă ca să oprească trecerea (de ex., peste o cale ferată). Poarta unuĭ oraș, unde odinioară eraŭ bĭurourile accizelor (unde mărfurile plăteaŭ o taxă de intrare) și unde căruțele eraŭ oprite printr’o prăjină orizontală. Fig. Pedică, obstacul. V. rohatcă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BARIÉRĂ ~ f. 1) Bară mobilă cu care se închide temporar un drum, o trecere peste calea ferată etc. 2) Loc de întretăiere a unei șosele cu o linie de cale ferată. 3) Loc de unde începe o alergare de cai. 4) Loc de intrare într-un oraș, servind odinioară și drept punct de încasare a taxelor pentru mărfurile aduse spre vânzare. 5) fig. Factor care împiedică realizarea unei acțiuni; obstacol; piedică; stavilă; impediment; baraj. [G.-D. barierei; Sil. -ri-e-] /<fr. barriere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)