Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: basc (adj.) (substantiv) , bască (substantiv feminin)   
BÁSCĂ, băști, s. f. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Var.: basc s. n.] – Din fr. [beret] basque.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BÁSCĂ s.f. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Pl. băști, var. basc s.n. / < fr. (beret) basque].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BÁSCĂ s. f. beretă cu marginile îndoite înăuntru. (< fr. /beret/ basque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BÁSCĂ, băști, s. f. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Var.: basc s. n.] – Fr. [beret] basque.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
báscă3 (limbă) s. f., g.-d. art. báscei
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
báscă1 (beretă) v. básc2
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
báscă2 (albie, lâna tunsă de pe o oaie, luză, vestă) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. bắștii; pl. băști
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
BÁSCĂ s. beretă. (Poartă ~ pe-o ureche.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
báscă (limba) s. f., g.-d. art. báscei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
báscă (beretă) s. f., g.-d. art. băștii; pl. băști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
1) báscă f., pl. baște (alb. báskă, a.i.) P.s. S. Lîna pe care o poartă o oaĭe.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
2) báscă f., pl. baște și băștĭ (fr. bérret basque, beretă bască, cum poartă Bașciĭ, un popor din Pirineĭ). Nou nume al bereteĭ după războĭu mondial.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BASC2, -Ă, basci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară din Țara Bascilor, regiune așezată în Pirinei, în Franța și Spania. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor2 (1), privitor la basci2. – Din fr. basque.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BÁSCĂ băști f. Acoperământ pentru cap, confecționat dintr-un material moale, de obicei din lână, având formă rotundă și plată, cu marginile îndoite înăuntru; beretă. [G.-D. băștii] /<fr. basque
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BASC2, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Pirinei. ◊ (s. f.) limbă aglutinantă vorbită de basci. (< fr. basque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BASC2, -Ă, basci, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană aparținând unei populații care locuiește în Pirineii occidentali. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor (1). – Fr. basque.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
basc1 (nume etnic) adj. m., s. m., pl. basci; adj. f., s. f. báscă, pl. básce
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
basc2 / báscă1 (beretă) s. n. / s. f., pl. báscuri / băști
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
basc (-că), adj. – Din Țara Bascilor. Fr. basque.Der. bască, s. f. (beretă). S-a spus înainte și bască (‹ fr. basque) pentru „fustă lungă”; cuvîntul a ieșit din uz o dată cu moda. Același lucru se poate spune despre baschină, din fr. basquine.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
basc (persoană) s. m., adj. m., pl. basci; f. sg. báscă, g.-d. art. báscei, pl. básce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)