BASÉT, baseți, s. m. Câine de vânătoare cu corpul lunguieț, cu labele scurte, cu urechile lungi, cu pete roșietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuină a vulpilor și a bursucilor. – Din fr. basset.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BASÉT s.m. Specie de câine de vânătoare cu corpul lunguieț și labele scurte, cu pete roșietice sau negre, specializat în scoaterea din vizuină a vulpilor și a bursucilor. [< fr. basset].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BASÉT s. m. 1. câine de vânătoare cu corpul alungit și labele scurte, cu pete roșietice sau negre. 2. rasă franceză de găini cu picioare foarte scurte. (< fr. basset)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BASÉT, baseți, s. m. Câine de vânătoare cu capul, urechile și corpul lungărețe, cu labele scurte, cu pete roșietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuină a vulpilor și bursucilor. – Fr. basset.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
basét s. m., pl. baséți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
basét m. (fr. basset, d. bas, jos, scund). Un fel de cîne de vînat patic (scund), în general negru și cu puțin galben.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BASÉT ~ți m. 1) Specie de câini de vânătoare, cu corpul lung și cu picioarele scurte, folosit pentru a scoate vulpile sau bursucii din vizuină. 2) Câine din această specie. /<fr. basset
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink