Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BEȚÍV, -Ă, bețivi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care are viciul beției (1); (om) alcoolic, băutor. – Cf. lat. *bibitivus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BEȚÍV, -Ă, bețivi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care are patima beției. 2. Adj. (În expr.) Muscă-bețivă = musculiță care trăiește în roiuri în jurul vaselor cu băuturi alcoolice (Drosophila funebris). – Din bețiu (rar folosit,<lat. *bibitivus) + suf. -iv.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BEȚÍV s., adj. v. alcoolic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bețív adj. m., s. m., pl. bețívi; f. sg. bețívă, pl. bețíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bețív, -ă adj. (d. beat, beți ca vsl. piĭanivŭ, d. piti, a bea). Care bea mult vin și alte băuturĭ îmbătătoare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BEȚÍV ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care face abuz de băuturi alcoolice; care are patima beției; alcoolic. /beție + suf. ~iv
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
múscă-bețívă s. f., art. músca-bețívă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)