BELÍTĂ s. f. Exploziv de siguranță întrebuințat în minele de cărbuni. – Din fr. bellite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BELÍTĂ s.f. Exploziv folosit în minele de cărbuni. [< fr. bellite].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BELÍTĂ s. f. exploziv de siguranță în minele de cărbuni. (< fr. bellite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BELÍTĂ s. f. Exploziv întrebuințat în minele de cărbuni. – Fr. bellite.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
belítă (exploziv) s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Pop.) Jupuit2; fig. Jigărit, prăpădit. ♦ (Despre ochi) Bulbucat, exoftalmic. – V. beli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Pop.) Jupuit; fig. jigărit. – V. beli.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BELÍT adj. v. bulbucat, căscat, holbat, jupuit, mare, mărit, umflat, zgâit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BELÍT s. v. jupuială, jupuire, jupuit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink