BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s. f. (Fam.) Petrecere, chef. [Pr.: -tu-ia-] -Benchetui + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s. f. Petrecere, zaiafet, chef. – Din benchetui + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BENCHETUIÁLĂ s. v. chef.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
benchetuiálă s. f., g.-d. art. benchetuiélii; pl. benchetuiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink