BERBECÁR, berbecari, s. m. Păstor de berbeci (I 1). – Berbec + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
berbecár s. m., pl. berbecári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
berbecár m. (d. berbece, ca și fr. berger, păstor, lat. vervecarius, mlat. berbicarius). Cioban de berbecĭ (despărțițĭ de oĭ după Sfînta Maria). Epitetu unuia din cei trei Filipĭ de toamnă, pe care-l sărbează țăranii la 26 Septembre.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BERBECÁR ~i m. rar Păstor de berbeci. /berbec + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink