BERBÉCE s. m. v. berbec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BERBÉCE s. m. v. berbec.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
berbéc și berbéce m. (lat. vervex, pop. berbex, -écis; it. berbice, fr. berbis. D. rom. vine ung. berbécs). Masculu oiĭ, arete. Un fel de mașină (grindă) cu care Romaniĭ izbeaŭ și spărgeaŭ porțile și zidurile în războĭ. Marele cĭocan pe care aparatu numit titan îl ridică și-l lasă ca să bată piloțiĭ. Un semn al zodiaculuĭ (Martie).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink