BETELÍE, betelii, s. f. Fâșie îngustă cusută în partea de sus a pantalonilor, a fustei etc.; tivitură făcută în același loc (ca să se treacă prin ea un șiret etc.); bată; p. ext. margine tivită la gâtul sau la mânecile cămășii sau ale iei. – Din bată.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BETELÍE, betelii, s. f. Fâșie îngustă cusută în partea de sus a pantalonilor, a fustei etc.; tivitură făcută în același loc (ca să se treacă prin ea un șiret etc.); p. ext. margine tivită la gâtul sau la mânecile cămășii sau ale iei. – Din bată.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BETELÍE s. bată, (reg.) brăcinăriță, (Olt. și Transilv.) veacă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
betelíe s. f., art. betelía, g.-d. art. betelíei; pl. betelíi, art. betelíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
betelíe f. (din bertelie [Lex. Bud.] infl. d. bată-bete și ruda cu it. bertelle și fr. bretelles, bretele, d. vgerm. brittil, frîŭ. Dac., 2, 651). Cingătoarea izmenelor, pantalonilor saŭ fusteĭ (o bată lată cusută de această îmbrăcăminte). – În Olt. betélcă, pl. ĭ (Cdr.).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BETELÍE ~i f. 1) Fâșie îngustă de stofă, aplicată în partea de sus a fustei sau a pantalonilor (pentru ajustare); bată. 2) Tivitură făcută în partea de sus a fustei sau a pantalonilor, prin care se trece o gumă, un șiret etc. în scopul ajustării. [Art. betelia; G.-D. beteliei; Sil. -li-e] /Din bată
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink