Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: bibliografia (verb tranzitiv) , bibliografie (substantiv feminin)   
BIBLIOGRAFIÁ vb. tr. a selecționa, clasifica, descrie și adnota publicații. (< germ. bibliographieren)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
bibliografiá vb., ind. prez. 1 sg. bibliografiéz, 3 sg. și pl. bibliografiáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BIBLIOGRAFÍE, bibliografii, s. f. 1. Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor referitoare la o anumită problemă. 2. Carte care cuprinde o bibliografie (1). 3. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu descrierea, aprecierea, sistematizarea și răspândirea publicațiilor. 4. Material informativ asupra unei probleme. [Pr.: -bli-o] – Din fr. bibliographie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIBLIOGRAFÍE ~i f. 1) Disciplină care se ocupă cu descrierea și sistematizarea textelor imprimate pentru a înlesni folosirea lor de către cititori. 2) Listă (cu indicațiile de rigoare) a scrierilor care tratează aceeași problemă; material informativ asupra unei probleme. 3) Listă (exhaustivă sau selectivă) a lucrărilor unui autor. 4) Publicație (periodică) care include titluri de tipărituri recent apărute. [Art. bibliografia; G.-D. bibliografiei; Sil. -fi-e] /<fr. bibliographie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BIBLIOGRAFÍE s.f. 1. Disciplină care se ocupă cu studiul tipăriturilor, al edițiilor operelor etc. 2. Listă (cu indicații asupra titlului, anului și locului tipăriturii) a scrierilor care se referă la o anumită problemă; material informativ asupra unei probleme. ♦ totalitatea operelor unui autor. 3. Listă, publicație (periodică) care cuprinde titluri recent apărute. [Gen. -iei. / fr. bibliographie, cf. gr. biblion – carte, graphein – a scrie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIBLIOGRAFÍE s. f. 1. ramură a bibliologiei care se ocupă cu studiul tipăriturilor, al edițiilor de opere literare, cu descrierea, aprecierea, sistematizarea și răspândirea publicațiilor. 2. listă a scrierilor care se referă la o anumită problemă. ◊ material informativ asupra unei probleme. ◊ totalitatea operelor unui autor. 3. listă, publicație (periodică) cuprinzând titluri recent apărute. (< fr. bibliographie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BIBLIOGRAFÍE, bibliografii, s. f. 1. Listă a scrierilor referitoare la o problemă; înșirare a operelor unui autor, cu indicarea diferitelor ediții; totalitatea lucrărilor scrise asupra unei anumite probleme. ◊ Bibliografie critică = bibliografie care conține aprecieri critice asupra scrierilor înșirate. 2. Carte care cuprinde repertorii bibliografice. ♦ Listă a tipăriturilor recent apărute. 3. Știință care se ocupă de probleme legate de tipărituri (vechi). 4. Material informativ asupra unei probleme. [Pr.: -bli-o] – Fr. bibliographie (<gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BIBLIOGRAFÍE s. (rar) literatură. (A studiat ~ de specialitate.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bibliografíe s. f. (sil. -bli-o-gra-) → grafie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bibliografíe f. (vgr. bibliographia). Știința bibliografuluĭ. Carte care cuprinde informațiunĭ despre cărțĭ, edițiunile, prețu lor ș.a. Însemnarea scrierilor relative la un subiect dat.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)