Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BIJUTIÉR, bijutieri, s. m. Persoană care face sau vinde bijuterii; giuvaergiu. [Pr.: -ti-er.] – Din fr. bijoutier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIJUTIÉR s.m. Giuvaergiu. [Pron. -ti-er. / < fr. bijoutier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIJUTIÉR s. m. cel care execută sau vinde bijuterii; giuvaergiu. (< fr. bijoutier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BIJUTIÉR, bijutieri, s. m. Persoană care face sau vinde bijuterii; giuvaergiu. [Pr.: -ti-er.] – Fr. bijoutier.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BIJUTIÉR s. giuvaiergiu, (reg.) argintar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bijutiér s. m. (sil. -ti-er), pl. bijutiéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bijutiér m. (fr. bijoutier). Gĭuvaĭergiŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BIJUTIÉR ~i m. 1) Lucrător specializat în confecționarea bijuteriilor; giuvaiergiu. 2) Vânzător de bijuterii; giuvaiergiu. [Sil. -ti-er] /<fr. bijoutier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)