BILABIÁL, -Ă, bilabiali, -e, adj. (Despre sunete) La articularea cărora participă amândouă buzele. [Pr.: -bi-al] – Din fr. bilabial.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BILABIÁL, -Ă adj., s.f. (Consoană) care se articulează cu amândouă buzele. [< fr. bilabial, cf. lat. bis – de două ori, labium – buză].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BILABIÁL, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin participarea buzelor. (< fr. bilabial)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BILABIÁL, -Ă, bilabiali, -e, adj. (Despre consoane) La articularea cărora participă amândouă buzele. [Pr.: -bi-al] – Fr. bilabial.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bilabiál adj. → labial
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BILABIÁL ~ă (~i, ~e) și substantival lingv. (despre sunetele vorbirii) Care se articulează cu amândouă buzele. Consoană ~ă. [Sil. -bi-al] /<fr. bilabial
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink