Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BILÍNGV, -Ă, bilingvi, -e, adj. 1.Care utilizează în mod curent și la fel de bine două limbi. 2. Scris în două limbi. – Din fr. billingue, lat. bilinguis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BILÍNGV, -Ă adj. 1. Care vorbește în mod obișnuit două limbi. 2. Scris în două limbi. [< fr. bilingue, cf. lat. bis – de două ori, lingua – limbă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BILÍNGV, -Ă adj. care vorbește două limbi. ◊ scris în două limbi. (< fr. bilingue, lat. bilinguis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BILÍNGV, -Ă, bilingvi, -e, adj. 1. Care vorbește în mod curent și în egală măsură două limbi. 2. Scris în două limbi. ◊ Dicționar bilingv = dicționar care cuprinde cuvintele unei limbi traduse în altă limbă. – Fr. bilingue (lat. lit. bilinguis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bilíngv adj. m., pl. bilíngvi; f. sg. bilíngvă, pl. bilíngve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BILÍNGV ~ă (~i, ~e) 1) și substantival (despre persoane) Care cunoaște și vorbește în mod curent două limbi. 2) Care este făcut în două limbi. Învățământ ~. Dicționar ~. 3) (despre medii sociale) Care are două limbi de comunicare; cu două limbi de comunicare. /<fr. bilingue
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
bilíng, -ă adj. (lat. bilinguis. V. triling). Care are doŭă limbĭ. Care știe doŭă limbĭ. Care e scris în doŭă limbĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)