Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click.
binefăcătór, -oáre adj. (după lat. benefactor și fr. bienfaiteur). Care face bine, care ajută. Folositor: medicament binefăcător.
Sursa: Dicționaru limbii românești

Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)