BIOCONȘTIÍNȚĂ, bioconștiințe, s. f. Formă de conștiință atribuită animalelor, mai ales celor superioare. [Pr.: bi-o-con-ști-in-] – Bio- + conștiință.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
bioconștiínță s. f. (sil. bi-o-) → conștiință
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink