Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BIOLÍT s.n. Rocă sedimentară organică; organolit. [Cf. fr. biolithe, germ. Biolith < gr. bios – viață, lithos – piatră].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIOLÍT s. n. rocă organogenă; organolit. (< fr. biolithe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BIOLÍT s. (MIN.) organogen, organolit, rocă organogenă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
biolít s. n. (sil. bi-o-), pl. biolíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BIOLÍT (‹ fr. {i}; {s} gr. bios „viață” + lithos „piatră”) s. n. Rocă sedimentară formată prin acțiunea complexă a organismelor vegetale (fitobiolite) sau animale (zoobiolite), în urma depunerii resturilor biogene după moartea acestora (acumularea de cochilii, spiculi de spongieri, alge calcaroase și frustule de diatomee). Poate fi caustobiolit (cărbuni, bitumene) și acaustobiolit (diatomite, calcare). Este utilizat ca generator de energie și în ind. mat. de constr.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)