Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click.
birtáș m. (d. birt; sîrb. birtaš vine d. rom.). Cel ce ține un birt. – Fem. -ășiță, pl. e, de unde și sîrb. birtašica. În Ban. birtar, -ăreasă, pl. ese.
Sursa: Dicționaru limbii românești

Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)