BÍSEL s.n. Dispozitiv folosit la osiile unor locomotive, care ajută la înscrierea lor în curbe. [< fr. bissel].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BÍSEL s. n. dispozitiv la osiile unor locomotive, la înscrierea în curbe. (< fr. bissel)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
bísel s. n., pl. bíseluri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BÍSEL (‹ fr. {i}; {s} Bissel) s. n. Dispozitiv de însciere în curbe a locomotivelor de viteză mijlocie, format dintr-un cadru triunghiular articulat la un capăt la șasiul locomotivei, iar cu capătul celălalt rezemat pe o osie alergătoare.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink