Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BISTURÍU, bisturie, s. n. Instrument chirurgical în formă de cuțitaș, care servește la incizii. – Din fr. bistouri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BISTURÍU s.n. Cuțit special folosit la operații chirurgicale, la disecții etc. [Pl. -ie / < fr. bistouri, cf. it. bistori < pistoriensis – fabricat la Pistoia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BISTURÍU s. n. instrument tăios folosit la operații chirurgicale, disecții. (< fr. bistouri)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BISTURÍU, bisturie, s. n. Cuțitaș special folosit în operațiile chirurgicale. – Fr. bistouri.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BISTURÍU s. (MED.) cuțit, (turcism înv.) nișter. (A ajuns la ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bisturíu s. n., art. bisturíul; pl. bisturíe, art. bisturíele
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BISTURÍU ~ri n. Instrument în formă de cuțit, folosit pentru operații chirurgicale; cuțit de disecție. [Sil. -stu-riu] /<fr. bistouri
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BISTURÍU (‹ fr. {i}) s. n. Instrument utilizat la disecția sau la secționarea țesuturilor vii. ♦ B. electric = b. folosit în chirurgia modernă, care realizează incizia cu ajutorul curenților electrici de înaltă frecvență. ♦ B. cu laser = b. care utilizează o rază laser în operații de mare precizie și finețe.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)