BIVALÉNȚĂ s.f. (Chim.) Însușire a elementelor bivalente. [< fr. bivalence].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIVALÉNȚĂ s. f. proprietate a elementelor bivalente (1). (< fr. bivalence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
bivalénță s. f., pl. bivalénțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink