Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BÍVOLIȚĂ, bivolițe, s. f. Femela bivolului. ♦ Epitet dat unei femei grase, dizgrațioase, nesimțite. [Acc. și: bivolíță] – Din bg. bivolica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BÍVOLIȚĂ, bivolițe, s. f. Femela bivolului. ♦ Fig. Epitet dat unei femei grase, dizgrațioase, insensibile. – Bg. bivolica.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bívoliță s. f., g.-d. art. bívoliței; pl. bívolițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bívoliță f., pl. e (d. bivol; bg. tot așa). Femela bivoluluĭ. – În nord -líță.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BÍVOLIȚĂ ~e f. Femela bivolului. [G.-D. bivoliței] /<bulg. bivolica
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BIVOLIȚĂ (‹ bg.) s. f. Femela bivolului. Dă o producție de lapte redusă (500-600 l anual), dar cu un conținut ridicat de grăsime (8%).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)