Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
BLEGÍT, -Ă, blegiți, -te, adj. Bleg (1). – V. blegi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BLEGÍT, -Ă, blegiți, -te, adj. Bleg (2). – V. blegi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BLEGÍT adj. v. clăpăug.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BLEGÍ, blegesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre urechi) A se face bleg (1). 2. (Despre oameni) A deveni bleg (2); a se bleojdi2. – Din bleg.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE BLEGÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A deveni bleg. 2) (despre urechi) A se face bleg; a se lăsa în jos sau într-o parte (pierzându-și poziția sau forma); a se pleoști; a se bleojdi. /Din bleg
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BLEGÍ, blegesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre oameni) A deveni bleg (1). 2. (Despre urechi) A se face bleg (2). – Din bleg.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BLEGÍ vb. 1. a se moleși, a se m**a, (prin Transilv.) a se bălmăji, (fam.) a se bleojdi, (fig.) a se turti. 2. v. pleoști.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
blegí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. blegésc, imperf. 3 sg. blegeá; conj. prez. 3 sg. și pl. blegeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
blegésc v. tr. Prefac în bleg. V. refl. Mă moleșesc. Fig. Mă prostesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink