Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BLESTEMĂȚÍE, blestemății, s. f. Purtare, faptă de om blestemat. ♦ Depravare. – Blestemat +suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BLESTEMĂȚÍE, blestemății, s. f. Purtare, faptă de om blestemat (1); ticăloșie, infamie. – Din blestemat + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BLESTEMĂȚÍE s. v. abjecție, fărădelege, infamie, josnicie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
blestemățíe s. f., art. blestemățía, g.-d. art. blestemățíei: pl. blestemățíi, art. blestemățíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
blăstămățíe (est) și blestemățíe (vest) f. (d. blăstămat). Nelegĭuire, faptă rea: lăsați-vă de blăstămățiĭ!
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)