Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BLINDÁJ, blindaje, s. n. 1. Înveliș protector de plăci metalice groase al unui vas de război, al unui tanc etc. ♦ Înveliș metalic al proiectilelor de pușcă și de pistol. 2. Înveliș metalic de izolare a câmpului electromagnetic al unui organ de celelalte organe dintr-un aparat electric. – Din fr. blindage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BLINDÁJ s.n. 1. Cuirasă de oțel care folosește la protecția navelor, a tancurilor, a avioanelor etc. împotriva proiectilelor. 2. Mijloc de protecție a unor piese sau sisteme electromagnetice. [Cf. fr. blindage, it. blindaggio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BLINDÁJ s. n. 1. cuirasă de oțel la protecția navelor, a tancurilor, avioanelor împotriva proiectilelor. 2. element de construcție servind ca mijloc de protecție a unor piese sau sisteme tehnice. (< fr. blindage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BLINDÁJ, blindaje, s. n. 1. Înveliș de plăci metalice groase care protejează părțile exterioare ale unui vas de război, ale unui tanc etc. contra proiectilelor. ♦ Învelișul din metal tare al proiectilelor de pușcă și de pistol. 2. Înveliș metalic care protejează sisteme electrice sau piesele lor componente. – Fr. blindage.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
blindáj s. n., pl. blindáje
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
blindáj n., pl. e (fr. blindage). Acțiunea de a blinda. Parte blindată.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BLINDÁJ ~e n. Înveliș metalic care protejează un aparat, o mașină de luptă. /<fr. blindage
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)