Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: bobina (verb tranzitiv) , bobinare (substantiv feminin)   
BOBINÁRE, bobinări, s. f. Acțiunea de a bobina; bobinaj (1). – V. bobina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BOBINÁRE, bobinări, s. f. Acțiunea de a bobina.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BOBINÁRE s. (FIZ.) bobinaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Bobinare ≠ dezbobinare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
bobináre s. f., g.-d. art. bobinării; pl. bobinări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BOBINÁ, bobinez, vb. I. Tranz. A înfășura, a încolăci, a învârti un fir, un cablu etc. (în jurul unui mosor, al unei bobine). – Din fr. bobiner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BOBINÁ ~éz tranz. (fire, cabluri etc.) A înfășura pe o bobină. /<fr. bobiner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BOBINÁ vb. I. tr. A înfășura (un fir, un cablu etc.) pe o bobină. [< fr. bobiner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BOBINÁ vb. tr. a înfășura (un fir, un cablu) pe o bobină. (< fr. bobiner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BOBINÁ, bobinez, vb. I. Tranz. A înfășura, a depăna un fir, un cablu etc. (în jurul unei bobine). – Fr. bobiner.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
A bobina ≠ a dezbobina
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
bobiná vb., ind. prez. 1 sg. bobinéz, 3 sg. și pl. bobineáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)