Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
bobóc (bobóci), s. m. – 1. Floare care începe să se deschidă. – 2. Frumusețe, minunăție. – 3. Pui de rață sau de gîscă. – Mr. bubuche, megl. babuchie. Ngr. μπουμπούϰι (Cihac, II, 639; DAR), cf. alb. bubukje. – Der. îmboboci, vb. (a se deschide, a se desface), cf. mr. mbubuk isescu.
Sursa: Dicționarul etimologic român