Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BOCCEAGÍU, bocceagii, s. m. (Înv.) Negustor ambulant de mărunțișuri (pânză, ace, ață); tolbaș, coropcar, marchitan. [Var.: boccegíu s. m.] – Din tc. bohçacı.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BOCCEAGÍU, bocceagii, s. m. (Înv.) Negustor ambulant care își purta marfa într-o boccea. [Var.: boccegíu s. m.] – Tc. bohçacı.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BOCCEAGÍU s. v. marchitan.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bocceagíu s. m., art. bocceagíul; pl. bocceagíi, art. bocceagíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bocceagíŭ (vest), -cegíŭ și -cengíŭ (est) m. (turc. boghčağν). Tolbaș, marfagiŭ, coropcar, negustor ambulant (care vindea pînză, ață, ace ș.a.): Herșcu boccengiu. V. mămular.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BOCCEAGÍU ~i m. înv. Vânzător (ambulant) de mărfuri mărunte; coropcar; marchitan. /<turc. bohçaci
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)