Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: boi (verb tranzitiv) , boire (substantiv feminin)   
BOÍRE, boiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) boi1; boit, vopsire; (fam.) fardare, sulimenire. – V. boi1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BOÍRE, boiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) boi; vopsire.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BOÍRE s. v. colorare, colorat, fardare, fardat, machiaj, machiat, machiere, vopsire, vopsit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
boíre s. f. (sil. bo-i-), g.-d. art. boírii; pl. boíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BOÍ1, boiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Reg.) A vopsi. 2. Refl. (Peior.; despre femei) A se farda, a se sulimeni. 3. Tranz. (Reg., fam.) A înșela, a păcăli. – Din boia (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BOI2, boiuri, s. n. (Pop.) Trup, statură, înfățișare, fizionomie. – Din tc. boy.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BOÍ ~iésc tranz. pop. 1) A acoperi cu vopsea; a vopsi. 2) (un colorant) A introduce într-o soluție pentru a da culoare; a vopsi. 3) A da cu fard; a vopsi; a farda; a machia. [Sil. bo-i] /Din boia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BOI ~uri n. pop. Înălțime a corpului la om; talie; statură. [Monosilabic] /<turc. boy
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BOÍ1, boiesc, vb. IV. Tranz. 1. A vopsi. ♦ Refl. (Peior., despre femei) A se farda. 2. (Fam.) A înșela, a păcăli. – Din boia.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BOI2, boiuri, s. n. (Pop.) Trup, statură; făptură. ♦ Înfățișare, fizionomie. – Tc. boy.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BOI s. v. aer, aspect, chip, expresie, față, făptură, figură, fizionomie, înălțime, înfățișare, mină, obraz, statură, talie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BOÍ vb. v. ademeni, amăgi, colora, farda, încânta, înșela, machia, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa, vopsi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bói (-iuri), s. n.1. Talie, trup, statură. – 2. (Rar) Rasă, castă. – Mr. boe. Tc. boy (Șeineanu, II, 57; Lokotsch 327; Ronzevalle 54), sau cuman. boy (cf. Kuun 111); cf. ngr. μπό(γ)ι, alb. bojë (Meyer 40), bg. boi. Sensul al doilea ar putea fi rezultatul unei confuzii cu soi.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
boí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boiésc, imperf. 3 sg. boiá; conj. prez. 3 sg. și pl. boiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
boi s. n., pl. bóiuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
boĭ n., pl. urĭ (turc. boĭ, statură, fir, iță; ngr. bói, alb. bg. sîrb. boĭ). Rar. Statură, talie, corp. Vechĭ. Figură, înfățișare. Fir, iță.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
boĭésc v. tr. (d. boĭa). Mold. Munt. est. Văpsesc. Fig. (Mold.) Înșel: l-a boit c’o capră șchĭoapă. A boĭ cuĭva ochiĭ, a-l înșela.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)