Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BOLDÉI, boldei, s. m. Câine de talie mică, cu picioare scurte. – Bold + suf. -ei.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BOLDÉI, boldei, s. m. Câine de talie mică; cu picioare scurte. – Din bold + suf. -ei.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
boldéi (boldéi), s. m. – Cîine de talie mică, de vînătoare. Probabil engl. bulldog, alterat în pronunțarea pop. Este cuvînt intrat în limbă în sec. XIX, ca termen de vînătoare, și se aplică numai cîinilor de rasă străină. DAR și Scriban îl derivă de la bold; nu reușim însă să ne explicăm legătura semantică între cele două cuvinte. Totuși, această apropiere spontană poate explica schimbarea pronunțării. – Der. bold(e)ică, s. f. (cățea de vînătoare). Dacă etimonul pe care îl propunem este corect, boldei, este dublet al lui buldog, s. m. (mops, cîine de pradă), din engl., prin intermediul fr. bouledogue.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
boldéi s. m., pl. boldéi, art. boldéii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
boldéĭ m., pl. tot așa (d. bold). Sud. Coteĭ, cățel. Un fel de cîne patic (negru cu galben) care se bagă pin vizuinĭ („îmboldește” vînatu să ĭasă). – În Tel. holdeĭ. – Fem. -eĭcă, pl. e.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BOLDÉI ~ m. 1) Specie de câini de vânătoare cu corpul lung și cu picioarele scurte, folosit pentru a scoate vulpile sau bursucii din vizuină; baset. 2) Câine din această specie. [Sil. bol-dei] /bold + suf. ~ei
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)