Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: bonti (verb tranzitiv) , bontire (substantiv feminin)   
BONTÍRE, bontiri, s. f. Acțiunea de a bonti și rezultatul ei. – V. bonti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
bontíre s. f., g.-d. art. bontírii; pl. bontíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BONTÍ, bontesc, vb. IV. Tranz. A teși muchia unui obiect, dându-i o formă cilindrică. – Din bont.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
bontí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bontésc, imperf. 3 sg. bonteá; conj. prez. 3 sg. și pl. bonteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BONTÍRE (‹ bont) s. f. Teșire a muchiei unui obiect, cu formarea unei suprafețe aproximativ cilindrice.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)