Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: borti (verb tranzitiv) , bortit (adjectiv)   
BORTÍT, -Ă, bortiți, -te, adj. (Reg.) Găurit2. ♦ Scorburos. – V. borti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BORTÍT, -Ă, bortiți, -te, adj. (Reg.) Cu bortă; găurit. ♦ Scorburos. – V. borti.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BORTÍT adj. v. găurit, perforat, scobit, sfredelit, străpuns.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BORTÍ, bortesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găuri. – Din ucr. bortyty.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BORTÍ, bortesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găuri. – Ucr. bortyty.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BORTÍ vb. v. găuri, perfora, scobi, sfredeli, străpunge.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bortí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bortésc, imperf. 3 sg. borteá; conj. prez. 3 sg. și pl. borteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bortésc v. tr. (d. bortă). Nord. Găuresc, fac bortă: a borti o scîndură.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)