BOȘIMÁN, -Ă, boșimani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație băștinașă negroidă din sudul Africii; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2. Adj. Care aparține boșimanilor (1), privitor la boșimani. – Din fr. Boschimans.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BOȘIMÁN, -Ă adj., s. m. f. (băștinaș) dintr-o populație negridă din sudul Africii (deșertul Kalahari). ◊ (s. f.) limbă vorbită de boșimani. (< fr. boschiman)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
boșimán s. m., adj. m., pl. boșimáni; f. sg. boșimánă, g.-d. art. boșimánei, pl. boșimáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
boșimánă (-și-) (limbă) s. f., g.-d. art. boșimánei
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
BOȘIMÁN, -Ă (cuv. olandez „oameni ai tufișurilor”) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La m., pl.) Populație băștinașă negridă din S Africii (Deșertul Kalhari). Ca particularitate specifică prezintă steatopigia (acumularea grăsimii în regiunea fesieră) și zbîrcirea timpurie a pielii. ♦ Persoană care aparține acestei populații. 2. Care aparține b. (1), privitor la b. ♦ (Substantivat, f.) Limbă din familia khoisan, vorbită de b. (1).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink