Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
BRAȚÉTĂ s. f. (Fam.; în expr.) A merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la brațetă = a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) de braț. – Din it. [a] bracetto (modificat după braț).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRAȚÉTĂ s.f. A merge (cu cineva) la brațetă = a merge (cu cineva) de braț. [Var. brațet s.n. / < it. braccetto].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRAȚÉTĂ s. f. a merge (cu cineva) la ~ = a merge (cu cineva) de braț. (< it. /a/ braccetto)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BRAȚÉTĂ s. f. (Fam., în expr.) A merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la brațetă = a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) de braț. – Din braț (după it. [a] braccetto).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
brațétă (la ~) (fam.) loc. adv.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
brațétă s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
brațét n. și brațétă f. (d. braț cu sufixu it. et). Pop. La brațet saŭ la brațetă, țînîndu-se unu de altu braț la braț: a te plimba la brațet.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink