Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BRAVÚRĂ, (2) bravuri, s. f. 1. Vitejie, curaj, îndrăzneală, bărbăție. 2. Faptă vitejească, curajoasă; eroism. – Din fr. bravoure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRAVÚRĂ s.f. 1. Vitejie, bărbăție, curaj. 2. Faptă curajoasă. [< fr. bravoure, it. bravura].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRAVÚRĂ s. f. vitejie, bărbăție, curaj. ◊ faptă curajoasă. (< fr. bravoure, it. bravura)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BRAVÚRĂ, (2) bravuri, s. f. 1. Vitejie, curaj, îndrăzneală. 2. Faptă vitejească, curajoasă. – Fr. bravoure.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BRAVÚRĂ s. 1. v. vitejie. 2. v. curaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bravúră s. f., g.-d. art. bravúrii; (fapte vitejești) pl. bravúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bravúră f., pl. ĭ (fr. bravoure, d. it. bravura). Barb. Vitejie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BRAVÚRĂ ~i f. 1) Caracter brav; vitejie. 2) Faptă de om brav; manifestare de curaj. /<fr. bravure
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)