Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
BREZĂTÚRĂ, brezături, s. f. (Rar) 1. Pată albă pe fruntea vitelor. 2. Pată pe pereții caselor, formată de lutul cu care se astupă crăpăturile înainte de văruit. – Breza + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a