BRICABRÁC, bricabracuri, s. n. (Franțuzism) Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate. – Din fr. bric-à-brac.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRICABRÁC s.n. (Franțuzism) (Magazin de) vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate. [< fr. bric-à-brac].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRICABRÁC s. n. (magazin de) vechituri. (< fr. bric- à-brac)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
bric-à-brác (fr.) / bricabrác s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
bricabrác s. n. (sil. -brac), pl. bricabrácuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink