Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: bricheta (verb tranzitiv) , brichetare (substantiv feminin)   
BRICHETÁRE, brichetări, s. f. Acțiunea de a bricheta; brichetaj. – V. bricheta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRICHETÁRE s.f. Acțiunea de a bricheta; brichetaj. [< bricheta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRICHETÁRE, brichetări, s. f. Acțiunea de a bricheta.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BRICHETÁRE s. brichetaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
brichetáre s. f., g.-d. art. brichetării; pl. brichetări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BRICHETÁ, brichetez, vb. I. Tranz. A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente. – Din fr. briqueter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BRICHETÁ ~éz tranz. (materiale mărunte sau pulverulente) A face brichete (prin presare); a comprima în formă de brichetă. /<fr. briqueter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BRICHETÁ vb. I. tr. A face brichete (1) [în DEX '98, DN]. [< fr. briqueter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRICHETÁ vb. tr. a face brichete1 (1). (< fr. briqueter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BRICHETÁ, brichetez, vb. I. Tranz. A face brichete2. – Fr. briqueter.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
brichetá vb., ind. prez. 1 sg. brichetéz, 3 sg. și pl. bricheteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)