BRIGANDÁJ, brigandaje, s. n. (Franțuzism) Tâlhărie la drumul mare. – Din fr. brigandage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRIGANDÁJ n. Faptă de brigand; tâlhărie. /<fr. brigandage
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BRIGANDÁJ s.n. Tâlhărie, hoție la drumul mare. [< fr. brigandage].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRIGANDÁJ s. n. tâlhărie. (< fr. brigandage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BRIGANDÁJ, brigandaje, s. n. (Franțuzism) Tâlhărie la drumul mare. – Fr. brigandage.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BRIGANDÁJ s. v. banditism, gangsterism, jaf, tâlhărie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
brigandáj s. n., pl. brigandáje
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
brigandáj n., pl. e (fr. brigandage). Tîlhărie de codru. Fig. Concusiune, jaf: administrațiunea luĭ n’a fost de cît un brigandaj.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink