Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: bronza (verb tranzitiv) , bronzat (adjectiv)   
BRONZÁT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre oameni) Cu pielea înnegrită de soare; pârlit2. – V. bronza. Cf. fr. bronzé.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRONZÁT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre oameni) Cu pielea înnegrită (de soare, vânt, etc.). – V. bronza.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BRONZÁT adj. înnegrit, negru, pârlit, prăjit, (reg.) pârjolit. (Om ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bronzát, -ă adj. (fr. bronzé). Fig. De culoarea bronzuluĭ, arămiŭ: față bronzată.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BRONZÁ, bronzez, vb. I. 1. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui; a (se) înnegri, a (se) pârli. – Din fr. bronzer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BRONZÁ ~éz tranz. 1) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subțire de bronz; a spoi cu bronz. 2) A face să se bronzeze; a pârli; a înnegri. /<fr. bronzer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE BRONZÁ mă ~éz intranz. A se înnegri la soare; a se pârli. /<fr. bronzer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BRONZÁ vb. I. 1. tr. A acoperi cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz (un obiect etc.) 2. tr., refl. A (se) pârli, a (se) înnegri, a (se) colora (la piele) ca bronzul. [Cf. fr. bronzer, it. bronzare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRONZÁ vb. I. tr. 1. a acoperi cu un strat de (vopsea de) bronz. 2. a da pieilor tăbăcite un reflex metalic (cu coloranți bazici). II. tr., refl. (despre oameni) a (se) pârli, a (se) înnegri (de soare, de vânt etc.). (< fr. bronzer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BRONZÁ, bronzez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre soare, vânt) A pârli, a înnegri, a arde pielea corpului omenesc. ◊ Refl. S-a bronzat la plajă.Fr. bronzer.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BRONZÁ vb. a (se) arde, a (se) înnegri, a (se) pârli, a (se) prăji, (înv. și reg.) a (se) păli. (Se ~ la soare, la mare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bronzá vb., ind. prez. 1 sg. bronzéz, 3 sg. și pl. bronzeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bronzéz v. tr. (fr. bronzer). Acoper cu o culoare ca de bronz oxidat. Fig. Pîrlesc: soarele bronzează fața.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)